Reacţii fără precedent ale Rusiei faţă de decizia SUA de a interveni în Siria
Predicţiile
emise, de mai mulţi ani, privind probabilitatea unui conflict major în
Orientul Mijlociu au început să capete temei faptic.
O intervenţie externă, care ar duce la instaurarea unui regim ostil Rusiei, ameninţă în mod direct prezenţa militară navală rusească în Marea Mediterană, recent relansată şi consolidată prin modernizarea infrastructurii logistice a bazei din portul Tartuf. Mai mult, există chiar ipoteza că această ameninţare a intereselor Rusiei ar determina rezervele serioase ale aliaţilor SUA în a participa nemijlocit la înlăturarea lui Bashar Assad.
În ultimele zile, flotele americane şi ruseşti din Mediterana au primit ordine de mobilizare a importante capacităţi de luptă în eventualitatea unor acţiuni militare împotriva Siriei.
Marina americană
A mobilizat patru distrugătoare în estul Mediteranei şi a dislocat un un grup aeronaval în Marea Roşie, unde au primit ordin de marş portavionul USS Nimitz, cel mai mare din clasa sa, patru crucişătoare şi o navă de croazieră.
În zona Bazinului Levantului este creat un dispozitiv operativ de patru distrugătoare ('USS Stout', 'USS Gravely', 'USS Ramage' şi 'USS Barry'), pregătite să lanseze rachete de croazieră de tip 'Tomahawk' împotriva unor ţinte în Siria. Marina SUA nu a precizat numărul de rachete 'Tomahawk' pe care fiecare dintre aceste nave le are la bord, dar majoritatea analiştilor navali apreciază că este vorba despre aproximativ 45.
În paralel, potrivit unor oficiali americani, Administraţia Obama ia în calcul posibilitatea ca Pentagonul să înarmeze şi să antreneze forţele moderate ale rebelilor din Siria, fapt care ar putea contribui în mod semnificativ la extinderea eforturilor SUA dincolo de scopurile limitate ale actualului program al CIA. Acest demers ar reprezenta o revizuire considerabilă a uneia dintre acţiunile secrete şi controversate adoptate de Administraţia americană pe parcursul celor doi ani şi jumătate de război civil din Siria. Preşedintele Barack Obama a autorizat programul CIA în luna iunie, în urma implicării Hezbollah în conflictul din Siria de partea preşedintelui Bashar Al-Assad şi a opiniei ferme a SUA potrivit căreia forţele siriene au utilizat arme chimice, în cantităţi reduse, în fazele iniţiale ale conflictului.
Marina Federaţiei Ruse
Crucişătorul “Moskva”, mai multe nave ruseşti de debarcare şi o unitate de puscaşi marini au fost mobilizate în estul Mediteranei.
În dimineaţa zilei de 3 septembrie (n.n. concomitent cu ordinul de marş al navelor americane), nava rusească de debarcare 'Novocerkask', având la bord o unitate de puşcaşi marini, a plecat portul Novorosiisk (estul Mării Negre), pentru a se alătura altor nave ale Flotei ruse dislocate în Mediterana.Nava este pregătită pentru misiuni de luptă, au relatat surse libaneze.
Ministerul Apărării rus a confirmat că sunt, deja, desfăşurate în Marea Mediterană nava de pază 'Neustraşimîi' şi marile nave de debarcare 'Sabalin', 'Admiral Nevelski' şi 'Peresvet'. Grupul naval include, de asemenea, nava antisubmarin 'Admiral Panteleev', nava amiral a grupului mediteranean şi crucişătoarele lansatoare de rachete 'Moskva' şi 'Variag'.
Crucişătorul cu propulsie nucleară 'Moskva' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră, denumit de NATO 'ucigaşul de portavioane', ce se afla în marş spre portul Mindelo din Capul Verde, a fost redirecţionat în estul Mării Mediterane. Potrivit 'Interfax', o sursă militaro-diplomatică de la Moscova a confirmat atât modificarea ordinului de marş, cât şi planul de mobilizare a navei, aflată sub comanda contraamiralului Valeri Kulikov.
Preşedintele Federaţiei Ruse a fost foarte activ nu numai în planul deciziilor militare, ci şi în cel al luării de poziţii publice, afirmând că “Rusia are un plan de acţiune în cazul unui atac al SUA în Siria, dar consideră prematur să-l dezvăluie".
În acelaşi timp, Federaţia Rusă a solicitat Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să prezinte, în mod operativ, o analiză a riscurilor care ar putea să apară ca urmare a unor potenţiale atacuri ale SUA asupra minireactoarelor-sursă de neutroni şi a altor obiective din Siria.
În legătură cu declaraţiile SUA privind Siria, preşedintele Putin a declarat: "În timpul dezbaterilor din cadrul Congresului american privind utilizarea forţei în Siria, 'autorităţile SUA mint atunci când declară că atacurile americane nu vor conduce la consolidarea poziţiilor Al-Qaeda în această ţară şi când afirmă, de asemenea, că în Siria nici nu există membri Al-Qaeda', relateazăAgenţia de ştiri "Ria 'Novosti'. Putin a reiterat că Al-Qaeda este una dintre principalele organizaţii care luptă de partea Opoziţiei siriene. 'Cea mai importantă formaţiune de luptă este aşa-zisa Al-Nusra, o unitate a Al-Qaeda, iar americanii ştiu acest lucru'. (...) a mai subliniat Putin.
Într-un amplu interviu, acordat agenţiei de ştiri "Associated Press", preşedintele rus a ţinut să reitereze: ”Nu avem informaţii exacte despre ceea ce s-a întâmplat. Credem că trebuie să aşteptăm rezultatele anchetei derulate de comisia inspectorilor ONU. (...) În opinia noastră, pare complet absurd ca forţele armate (...) să înceapă să folosească, în aceste condiţii, arme chimice interzise, ştiind foarte bine că acest lucru poate fi un motiv pentru adoptarea de sancţiuni împotriva lor, inclusiv folosirea forţei”.
Întrebat care va fi poziţia Rusiei dacă vor fi prezentate dovezi concludente că aceste atacuri au fost coordonate de Guvernul Siriei şi dacă va fi de acord cu operaţiunea militară americană, Vladimir Putin a răspuns: “Nu exclud acest lucru. Dar vreau să vă atrag atenţia (...) că, în conformitate cu legislaţia internaţională în vigoare, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza folosirea armelor împotriva unui stat suveran. (...) Dacă vom avea date exacte şi obiective despre autorul acestor crime, atunci va exista o reacţie. (...) Şi vă asigur că vom adopta o poziţie de principiu, (...) anume că utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva oamenilor este o crimă. (...)”.
Rusia nu poate să nu fie îngrijorată şi de conexiunile stabilite între opoziţia din Siria şi teroriştii musulmani din Caucaz.
Într-o înregistrare video postată de către Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH, cu sediul la Londra), miercuri, 04.09.2013, poate fi văzut un combatant îmbrăcat în uniformă de camuflaj stând printre alţi luptători ai opozitiei, despre care el spune că au venit în Siria din Munţii Caucaz şi din Rusia pentru a răspândi Jihadul. Grupul s-ar numi “Teroriştii din Munţii Caucaz şi Levant”.
Cel în cauză a ţinut să sublinieze că noua grupare nu are nicio legătură cu reţeaua formată de organizaţiile Al-Qaeda şi Frontul Al-Nosra, care împreună cu Statul Islamic din Irak şi grupările din Levant se află printre cele mai eficiente forţe ale opoziţiei din Siria.
Având în vedere structura eterogenă a opoziţiei siriene şi dominarea ei de către fundamentaliştii islamici, este dificil ca “ramura franceză” a opoziţiei, pe care unii au mizat la momentul declanşării revoltelor, să poată guvera efectiv şi stabil, în eventualitatea unei schimbări de regim. Iar alternativa, având în vedere involuţiile din Egipt, nu este deloc liniştitoare.
Din datele de până acum, Rusia pare a fi mai determinată ca oricând să-şi joace cartea. Rămâne de văzut, pe ce mână şi până unde?
O intervenţie externă, care ar duce la instaurarea unui regim ostil Rusiei, ameninţă în mod direct prezenţa militară navală rusească în Marea Mediterană, recent relansată şi consolidată prin modernizarea infrastructurii logistice a bazei din portul Tartuf. Mai mult, există chiar ipoteza că această ameninţare a intereselor Rusiei ar determina rezervele serioase ale aliaţilor SUA în a participa nemijlocit la înlăturarea lui Bashar Assad.
În ultimele zile, flotele americane şi ruseşti din Mediterana au primit ordine de mobilizare a importante capacităţi de luptă în eventualitatea unor acţiuni militare împotriva Siriei.
Marina americană
A mobilizat patru distrugătoare în estul Mediteranei şi a dislocat un un grup aeronaval în Marea Roşie, unde au primit ordin de marş portavionul USS Nimitz, cel mai mare din clasa sa, patru crucişătoare şi o navă de croazieră.
În zona Bazinului Levantului este creat un dispozitiv operativ de patru distrugătoare ('USS Stout', 'USS Gravely', 'USS Ramage' şi 'USS Barry'), pregătite să lanseze rachete de croazieră de tip 'Tomahawk' împotriva unor ţinte în Siria. Marina SUA nu a precizat numărul de rachete 'Tomahawk' pe care fiecare dintre aceste nave le are la bord, dar majoritatea analiştilor navali apreciază că este vorba despre aproximativ 45.
În paralel, potrivit unor oficiali americani, Administraţia Obama ia în calcul posibilitatea ca Pentagonul să înarmeze şi să antreneze forţele moderate ale rebelilor din Siria, fapt care ar putea contribui în mod semnificativ la extinderea eforturilor SUA dincolo de scopurile limitate ale actualului program al CIA. Acest demers ar reprezenta o revizuire considerabilă a uneia dintre acţiunile secrete şi controversate adoptate de Administraţia americană pe parcursul celor doi ani şi jumătate de război civil din Siria. Preşedintele Barack Obama a autorizat programul CIA în luna iunie, în urma implicării Hezbollah în conflictul din Siria de partea preşedintelui Bashar Al-Assad şi a opiniei ferme a SUA potrivit căreia forţele siriene au utilizat arme chimice, în cantităţi reduse, în fazele iniţiale ale conflictului.
Marina Federaţiei Ruse
Crucişătorul “Moskva”, mai multe nave ruseşti de debarcare şi o unitate de puscaşi marini au fost mobilizate în estul Mediteranei.
În dimineaţa zilei de 3 septembrie (n.n. concomitent cu ordinul de marş al navelor americane), nava rusească de debarcare 'Novocerkask', având la bord o unitate de puşcaşi marini, a plecat portul Novorosiisk (estul Mării Negre), pentru a se alătura altor nave ale Flotei ruse dislocate în Mediterana.Nava este pregătită pentru misiuni de luptă, au relatat surse libaneze.
Ministerul Apărării rus a confirmat că sunt, deja, desfăşurate în Marea Mediterană nava de pază 'Neustraşimîi' şi marile nave de debarcare 'Sabalin', 'Admiral Nevelski' şi 'Peresvet'. Grupul naval include, de asemenea, nava antisubmarin 'Admiral Panteleev', nava amiral a grupului mediteranean şi crucişătoarele lansatoare de rachete 'Moskva' şi 'Variag'.
Crucişătorul cu propulsie nucleară 'Moskva' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră, denumit de NATO 'ucigaşul de portavioane', ce se afla în marş spre portul Mindelo din Capul Verde, a fost redirecţionat în estul Mării Mediterane. Potrivit 'Interfax', o sursă militaro-diplomatică de la Moscova a confirmat atât modificarea ordinului de marş, cât şi planul de mobilizare a navei, aflată sub comanda contraamiralului Valeri Kulikov.
Preşedintele Federaţiei Ruse a fost foarte activ nu numai în planul deciziilor militare, ci şi în cel al luării de poziţii publice, afirmând că “Rusia are un plan de acţiune în cazul unui atac al SUA în Siria, dar consideră prematur să-l dezvăluie".
În acelaşi timp, Federaţia Rusă a solicitat Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să prezinte, în mod operativ, o analiză a riscurilor care ar putea să apară ca urmare a unor potenţiale atacuri ale SUA asupra minireactoarelor-sursă de neutroni şi a altor obiective din Siria.
În legătură cu declaraţiile SUA privind Siria, preşedintele Putin a declarat: "În timpul dezbaterilor din cadrul Congresului american privind utilizarea forţei în Siria, 'autorităţile SUA mint atunci când declară că atacurile americane nu vor conduce la consolidarea poziţiilor Al-Qaeda în această ţară şi când afirmă, de asemenea, că în Siria nici nu există membri Al-Qaeda', relateazăAgenţia de ştiri "Ria 'Novosti'. Putin a reiterat că Al-Qaeda este una dintre principalele organizaţii care luptă de partea Opoziţiei siriene. 'Cea mai importantă formaţiune de luptă este aşa-zisa Al-Nusra, o unitate a Al-Qaeda, iar americanii ştiu acest lucru'. (...) a mai subliniat Putin.
Într-un amplu interviu, acordat agenţiei de ştiri "Associated Press", preşedintele rus a ţinut să reitereze: ”Nu avem informaţii exacte despre ceea ce s-a întâmplat. Credem că trebuie să aşteptăm rezultatele anchetei derulate de comisia inspectorilor ONU. (...) În opinia noastră, pare complet absurd ca forţele armate (...) să înceapă să folosească, în aceste condiţii, arme chimice interzise, ştiind foarte bine că acest lucru poate fi un motiv pentru adoptarea de sancţiuni împotriva lor, inclusiv folosirea forţei”.
Întrebat care va fi poziţia Rusiei dacă vor fi prezentate dovezi concludente că aceste atacuri au fost coordonate de Guvernul Siriei şi dacă va fi de acord cu operaţiunea militară americană, Vladimir Putin a răspuns: “Nu exclud acest lucru. Dar vreau să vă atrag atenţia (...) că, în conformitate cu legislaţia internaţională în vigoare, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza folosirea armelor împotriva unui stat suveran. (...) Dacă vom avea date exacte şi obiective despre autorul acestor crime, atunci va exista o reacţie. (...) Şi vă asigur că vom adopta o poziţie de principiu, (...) anume că utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva oamenilor este o crimă. (...)”.
Rusia nu poate să nu fie îngrijorată şi de conexiunile stabilite între opoziţia din Siria şi teroriştii musulmani din Caucaz.
Într-o înregistrare video postată de către Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH, cu sediul la Londra), miercuri, 04.09.2013, poate fi văzut un combatant îmbrăcat în uniformă de camuflaj stând printre alţi luptători ai opozitiei, despre care el spune că au venit în Siria din Munţii Caucaz şi din Rusia pentru a răspândi Jihadul. Grupul s-ar numi “Teroriştii din Munţii Caucaz şi Levant”.
Cel în cauză a ţinut să sublinieze că noua grupare nu are nicio legătură cu reţeaua formată de organizaţiile Al-Qaeda şi Frontul Al-Nosra, care împreună cu Statul Islamic din Irak şi grupările din Levant se află printre cele mai eficiente forţe ale opoziţiei din Siria.
Având în vedere structura eterogenă a opoziţiei siriene şi dominarea ei de către fundamentaliştii islamici, este dificil ca “ramura franceză” a opoziţiei, pe care unii au mizat la momentul declanşării revoltelor, să poată guvera efectiv şi stabil, în eventualitatea unei schimbări de regim. Iar alternativa, având în vedere involuţiile din Egipt, nu este deloc liniştitoare.
Din datele de până acum, Rusia pare a fi mai determinată ca oricând să-şi joace cartea. Rămâne de văzut, pe ce mână şi până unde?
Accesări:
Aurel I. RogojanPublicat Joi, 05 septembrie 2013
No comments:
Post a Comment