http://www.cotidianul.ro/speculatia-bursiera-rosia-montana-gold-corporation-s-a-construit-prin-mita-inalta-coruptie-politica-si-tradare-de-tara-224248/
Analiză
Speculația bursieră Roșia Montană Gold Corporation s-a construit prin mită, înaltă corupție politică și trădare de țară
Febra aurului din Romania l-a lovit, mai intai, pe Virgil Magureanu
Proiectul de lege pentru avizarea căruia s-a recurs la calea extraordinară de creare a unei comisii speciale, prin strâmbă derogare de la regulile consacrate ale procesului de legiferare, stipulate de legea în materia tehnicii legislative şi de Regulamentele Camerelor, nu este decât o tentativă a guvernului de induce în eroare Parlamentul şi a-l face responsabil pentru legitimarea unui lung şir de fraude, mari acte de corupţie şi trădare, pe care se bazează speculaţia bursieră “Roşia Montană Gold Corporation”.
Febra aurului din România l-a lovit, mai întâi, pe Virgil Măgureanu. El şi unii dintre cei care-l secundau la conducerea SRI l-au adus în România pe australianul Jimmy Taylor, care s-a implicat în proiectul “Aurul S.A. Baia Mare”, un joint-venture al companiei australiene Esmeralda Exploration şi al guvernului român.
Compania a susţinut că are capacitatea necesară pentru a curăța un reziduu toxic minier cianurotic numit tailing, care, sub formă de praf, începuse să fie împrăştiat de vânt. Promiţând că va curăța aceste reziduuri şi că va continua exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor, compania a ales să-şi depoziteze noile reziduuri într-un lac de baraj în apropiere de Bozanta Mare.
În noaptea de 30 ianuarie 2000, barajul a cedat deversând 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri), care s-au împrăştiat peste câmpuri şi în sistemul hidrografic local. Cianura deversată a afectat râurile Sasar, Lăpuş, Someş, Tisa şi Dunăre, înainte de a ajunge la Marea Neagră. Apele poluate, în special Tisa şi Dunărea, au provocat moartea unei mari cantităţi de peste în Ungaria şi în Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa. Oficial, Esmeralda Exploration a dat vina exclusiv pe căderile importante de zăpadă din zonă. În particular, Jimmy Taylor a acuzat un sabotaj din partea unui potenţial concurent, interesat şi el de afacere.
În locul lui Jimmy Taylor a apărut Frank (Vasile) Timiş, un australian de origine română şi fără legătură cu mineritul, dar cunoscut cu legături în reţelele internaţionale ale traficanţilor de droguri.
Frank Timiş nu a apărut din senin. Şi el a fost „adus de mână”. De Gâf Deac, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Australia şi Noua Zeelandă. Sub garanţiile de bonitate ale lui Cătălin Harnagea sau ale lui Costin Georgescu& Comp.?!
Ca şi predecesorul său, Timiş va solicita şi obţine concesiunea exploatării haldelor de steril... Şi, în timp ce sterilul era exportat, specialişti în prospecţiuni geologice, anume agreaţi, au prelevat din exteriorul perimetrului iniţial al minei de la Roşia Montană, cca. 80 tone de eşantioane de minerale, care au fost trimise pentru expertizare de către unul dintre cele mai prestigioase laboratoare de determinare a conţinutului de metale rare şi preţioase. Rezultatele au fost peste aşteptări.
Imediat, proiectul de contract cu statul român a fost legalizat în copie, la un notar din Alba Iulia, fiind radiat din titlu menţiunea „proiect”.
Cu documentul fals, prezentat drept contract de asociere parafat şi cu buletinele de analiză a concentraţiei de minerale preţioase şi rare s-a constituit dosarul de listare la bursa din Toronto a unei societăţi proprietate exclusivă a statului român şi subvenţionată de către acesta! Din acel moment, banii au început să curgă. Dar, până a ajunge aici, Frank Timiş a miruit, pe îndestulate, de la dreapta la stânga eşichierului politic.
Serviciul Român de Informaţii a sesizat Parchetul pentru fapte de trădare prin transmitere de secrete şi alte infracţiuni (http://www.cotidianul.ro/există-un-dosar-roşia-montană-el-trebuie-redeschis-de-dna-223595/).
Dosarul penal a fost abandonat din așa-zise raţiuni politice, rezumate procurorului general Joiţa Tănase de către premierul Adrian Năstase.
Supunem atenţiei comisiei parlamentare necesitatea cercetării complete a antecedentelor afacerii “Roşia Montană Gold Corporation”, fiindcă în acest caz nu este vorba de “locuri de muncă” şi de “investiţii-dezvoltare”, ci de trădare, subminare economică şi devalizare a unor resurse strategice a căror mare valoare, încă neestimată complet şi corect, a aruncat în luptă rechinii speculaţiilor bursiere. Mai exact spus, asasinii economici.
Faţă de cele, doar sumar şi succint, expuse, în numele interesului public general, dorim să ştim dacă onor “Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România ”va avea în atenţie:
1. Lămurirea gravelor aspecte de fraudă bursieră şi înalta corupţie scoase în evidenţă în dosarul penal al afacerii “Roşia Montană”, instrumentat la sfârşitul anilor '90 şi abandonat urmare a “deciziei politice” a premierului Adrian Năstase?
2. Audierea de către comisie a foştilor premieri Victor Ciorbea, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi miniştrii din guvernele acestora care au luat decizii/emis hotărâri de guvern şi alte acte juridice/privind concesionarea, explorarea şi exploatarea zăcămintelor minerale de la Roșia Montană, Roşia Poieni şi celelalte perimetre metalifere din MuntiiApuseni?
3. Clarificarea, inclusiv prin audierea foştilor şi actualilor directori ai serviciilor de informaţii, împrejurările în care fondul informaţiilor/documentelor secrete referitoare la rezultatele cercetărilor şi prospecţiunilor geologice au intrat în posesia lui Frank [Vasile] Timiş?
4. Cine şi cum l-a introdus pe Frank [Vasile] Timiş în afacerea “Roşia Montană”, respectiv interesele căror politicieni autohtoni le-a reprezentat, atât în faza iniţială, cât şi în evoluţiile şi transformările ulterioare ale societăţii comerciale create pentru valorificarea deşeurilor, explorare şi exploatare de resurse metalifere în România?
5. Ce alte decizii politice, în perioada 1997-2000, au impus abandonarea şi a altor cazuri de spionaj-trădare, care au privit interese externe de acaparare frauduloasă a resurselor minerale de importantă strategică?
6. Expertizarea falsurilor intelectuale şi materiale din actele/documentele RMGC şi din cele încheiate cu statul român?
7. Modul în care perimetrul iniţial al minei Roşia Montană de cca. 12 kmp a fost extins la peste 40 kmp., în timp ce aceasta era proprietatea statului român?
8. Stabilirea modului în care cele 80 de tone de mostre geologice au fost trimise la expertizare în Australia înainte de parafarea şi intrarea în vigoare a contractului?
9. Elucidarea aspectelor de fraudă bursieră, un delict federal în SUA şi Canada, pe care s-a întemeiat listarea la bursă din Toronto a unei societăţi a statului român şi subvenţionată de acesta?
10. Audierea preşedinţilor Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, precum şi a consilierilor acestora pentru securitate naţională?
11. Ce companii miniere consacrate au mai lăsat oferte şi nu au fost luate în considerare? Cât a fost dispus să plătească Ovidiu Tender lui Stephen Roman pentru retragerea din afacere a firmei canadiene “Roman Copper Corp”?
12. Evaluarea prejudiciilor economice rezultate din subevaluarea resurselor şi a preţului de concesionare (cca. 250.000 Euro!)?
Nu ar fi lipsit de interes dacă şi autorităţile competenţe şi diriguitoare ale domeniului securităţii naţionale şi fiscalităţii publice ar reconsidera antecedentele acestui scandalos caz de înaltă corupţie politică transpartinică şi internaţională, iar din identificarea, blocarea şi confiscarea penală extinsă a depozitelor bancare, precum şi averilor fraudulos dobândite de marii corupţi să se trateze unele dintre suferinţele cronice ale bugetului sănătăţii şi educaţiei.
Accesări:
Aurel I. RogojanPublicat Vineri, 11 octombrie 2013
No comments:
Post a Comment