Multa lume ajunge la blogul meu cautand ADN tigani si vrand sa afle ce markeri genetici au tiganii. Chestia asta am spus-o intr-unul din filmele mele despre unguri, in care demonstram ca romanii sunt o alta rasa decat tiganii. Din pacate filmul nu mai poate fi vizualizat pt ca a fost sters in mod abuziv de pe youtube. De aceea am decis sa scriu si aici cateva din informatiile prezentate in filmul meu.
Tiganii sunt genetic indieni din India. Ei au migrat in Europa in urma cu cateva sute de ani, din regiunea aflata acum la granita dintre India si Pakistan, in special din provinciile PUNJAB, RAJASTAN, HARIANA SI GUJARAT.
Markerii genetici ai tiganilor:
-cromozomul Y al barbatilor tigani are markerul numit -haplogrupul H,
-cromozomul Mitocondrial al femeilor si barbatilor tigani are markerul numit haplogrupul M.
Lingvistii au stabilit si ei ca limba vorbita de tigani este un dialect al limbii punjabi.
Hainele tiganilor sunt confectionate traditional din matase imprimata, ceea ce iarasi este specific Indiei, si in special zonelor de Nord si Nord-Vest din India, adica exact de unde spun geneticienii ca ar proveni tiganii.
Din pacate exista anumite ONG-uri, finantate de grupuri rasiste din alte tari, care doresc sa acrediteze ideea ca in Romania ar fi mai multi tigani decat sunt declarati oficial. Aceste ONG-uri, printre care cele finantate de SOROS, incearca sa creasca in mod abuziv numarul de persoane din Romania care ar fi tigani, incluzand in aceasta categorie si oamenii foarte saraci.
In realitate, numarul de tigani din Romania este mai mic decat cel declarat oficial, nu toti cei care se considera pe ei insisi tigani avand markerii genetici specifici Indiei, adica H si M.
Din pacate, de-a lungul timpului, alti oameni, ajungad foarte saraci, au fost in mod abuziv considerati tigani si au ajuns sa creada despre ei insisi ca ar fi tigani.
Si in prezent asistam la acelasi proces de "tiganizare" fortata a oamenilor foarte saraci, ONG-urile oferind chiar bani celor ce vor sa se declare tigani.
In 2002 numarul de tigani declarati oficial era de 535.140.
In 2011 numarul de tigani declarati oficial si dat ca provizoriu era de 619.007.
In data de azi, 27 august 2012, INS inca nu a dat un numar definitiv al etnicilor tigani, si vorbeste despre 247.058.
Din studiile genetice vazute de mine pana acum pot sa va spun ca un procent extrem de mic din mostrele ADN colectate din Romania au markerii genetici tipici tiganilor, procentul acela fiind chiar mai mic decat procentul cetatenilor romani de etnie tiganeasca declarati oficial.
In concluzie, numarul de tigani din Romania este apropiat de cel dat de statistici si undeva sub 3% din totalul populatiei Romaniei.
Sunday, August 26, 2012
Wednesday, August 22, 2012
Referendumul a fost invalidat
Curtea Constitutionala a invalidat referendumul, desi aproape 90% dintre participantii la referendum au spus DA demiterii lui Traian Basescu.
Gestul Curtii Constitutionale a confirmat faptul ca Romania ESTE O COLONIE aflata intr-o situatie mult mai deplorabila decat era chiar si in timpul ocupatiei bolsevice din anii '50.
La acest referendum s-au confruntat 2 tabere:
-pe de o parte au fost CORPORATIILE OCCIDENTALE, reprezentate de arendasul Basescu si de slugile lui,
-pe de alta parte s-a aflat POPORUL ROMAN, sufocat de biruri si de nedreptati, dar din pacate nereprezentat de nimeni. Opozitia USL a mimat o reprezentare de circumstanta, insa din toate actiunile lui Victor Ponta s-a putut deduce ca el a trecut de cealalta parte a baricadei.
Greselile lui Victor Ponta au fost urmatoarele-
1. Acceptarea pragului de 50% din cetatenii romani aflati pe listele electorale permanente, in situatia in care nu se stia exact cati romani cu drept de vot sunt in realitate si in situatia in care un procent semnificativ din populatia Romaniei a parasit tara.
2. Faptul ca nu a cerut inainte de referendum numarul real al cetatenilor romani cu drept de vot si a acceptat cifra fantasmagorica de 18 milioane.
3.Acceptarea imediat dupa referendum a faptului ca s-au prezentat la vot un nr mai mic de romani decat 50% +1, fara a avea intentia sa conteste in vreun fel cifra de 18 milioane.
4. Acceptarea imediata a deciziei Curtii Constitutionale, iarasi fara sa conteste nimic, ci doar zambind pe micile ecrane si spunand ca a gresit ca acceptat pragul de 50% +1 si spunand ca "doar Dumnezeu nu greseste".
Ii pot transmite domnului Ponta ca s-a mai facut in istoria noastra recenta o astfel de greseala, cand regele Mihai a validat alegerile fraudate de comunisti. Stim cu totii ce a urmat- ocuparea Romaniei de catre bolshevicii lui Stalin.
Din punctul meu de vedere Victor Ponta si-a pierdut credibilitatea din toate punctele de vedere- a demonstrat fie lipsa de inteligenta, fie lasitate si oportunism.
Crin Antonescu a fost mult mai credibil decat Ponta in intentia lui de a reprezenta vointa poporului roman si de a valida referendumul, insa nu este perceput de romani ca un lider veritabil,iar partidul sau, PNL-ul nu este bine vazut de majoritatea romanilor, deoarece s-a aflat de doua ori la guvernare alaturi de PD-ul lui Basescu, o data intre 1996-2000, cand s-a trecut la distrugerea bazei economice a Romaniei si la distrugerea protectiei sociale, iar a doua oara in perioada 2004-2008, cand s-a definitivat opera de distrugere a bazei economice a Romaniei si a sistemului de protectie sociala ce exista in Romania.
Cu foarte mult tupeu si nerusinare, Basescu a acuzat opozitia de "comunism", desi el si partidul lui, la fel ca si PSD-ul, provin tot din FSN, iar FSN-ul provine din linia a doua a Partidului Comunist Roman, formata din bisnitarii, oportunistii si lichelele din acel partid. Toata retorica sustinatorilor lui Basescu s-a axat pe acuzatiile de comunism aduse USL-ului, ignorandu-se complet faptul ca opozitia fata de regimul lui Basescu a fost initiata de sindicate, iara nu de PSD. PSD-ul a luat act de ceea ce se intampla in strada si a decis ca ar putea sa profite de situatie, insa asa cum am spus, opozitia fata de Basescu era a poporului roman sufocat de biruri si nedreptati si satul sa fie umilit de catre gasca portocalie.
Cine a pierdut la acest referendum? Perdantii pe termen scurt au fost cetatenii romani, ei realizand cu aceasta ocazie ca nu traiesc intr-o tara democrata si suverana, ci intr-o colonie bananiera unde nu conteaza absolut deloc ce vor sclavii, ci doar ce dicteaza stapanii.
Pe termen lung insa cred ca va pierde intreaga clasa politica, atat PDL-ul cat si PSD-ul, pentru ca oamenii au inceput sa realizeze ca Romania post-decembrista este tot o dictatura,insa una mai bine ambalata de echipa de marketing si publicitate.
Astept cu nerabdare sa vad evolutia viitoare a lucrurilor, personal nu cred ca va urma o "primavara araba" in Romania, insa cred ca vor urma schimbari majore si profunde, neasteptate si inca nebanuite de nimeni.
Imi exprim increderea in puterea noastra a romanilor de a lupta si a rezista contra raului, indiferent cat de perfid ar fi, si in capacitatea noastra de a renaste din propria cenusa.
Gestul Curtii Constitutionale a confirmat faptul ca Romania ESTE O COLONIE aflata intr-o situatie mult mai deplorabila decat era chiar si in timpul ocupatiei bolsevice din anii '50.
La acest referendum s-au confruntat 2 tabere:
-pe de o parte au fost CORPORATIILE OCCIDENTALE, reprezentate de arendasul Basescu si de slugile lui,
-pe de alta parte s-a aflat POPORUL ROMAN, sufocat de biruri si de nedreptati, dar din pacate nereprezentat de nimeni. Opozitia USL a mimat o reprezentare de circumstanta, insa din toate actiunile lui Victor Ponta s-a putut deduce ca el a trecut de cealalta parte a baricadei.
Greselile lui Victor Ponta au fost urmatoarele-
1. Acceptarea pragului de 50% din cetatenii romani aflati pe listele electorale permanente, in situatia in care nu se stia exact cati romani cu drept de vot sunt in realitate si in situatia in care un procent semnificativ din populatia Romaniei a parasit tara.
2. Faptul ca nu a cerut inainte de referendum numarul real al cetatenilor romani cu drept de vot si a acceptat cifra fantasmagorica de 18 milioane.
3.Acceptarea imediat dupa referendum a faptului ca s-au prezentat la vot un nr mai mic de romani decat 50% +1, fara a avea intentia sa conteste in vreun fel cifra de 18 milioane.
4. Acceptarea imediata a deciziei Curtii Constitutionale, iarasi fara sa conteste nimic, ci doar zambind pe micile ecrane si spunand ca a gresit ca acceptat pragul de 50% +1 si spunand ca "doar Dumnezeu nu greseste".
Ii pot transmite domnului Ponta ca s-a mai facut in istoria noastra recenta o astfel de greseala, cand regele Mihai a validat alegerile fraudate de comunisti. Stim cu totii ce a urmat- ocuparea Romaniei de catre bolshevicii lui Stalin.
Din punctul meu de vedere Victor Ponta si-a pierdut credibilitatea din toate punctele de vedere- a demonstrat fie lipsa de inteligenta, fie lasitate si oportunism.
Crin Antonescu a fost mult mai credibil decat Ponta in intentia lui de a reprezenta vointa poporului roman si de a valida referendumul, insa nu este perceput de romani ca un lider veritabil,iar partidul sau, PNL-ul nu este bine vazut de majoritatea romanilor, deoarece s-a aflat de doua ori la guvernare alaturi de PD-ul lui Basescu, o data intre 1996-2000, cand s-a trecut la distrugerea bazei economice a Romaniei si la distrugerea protectiei sociale, iar a doua oara in perioada 2004-2008, cand s-a definitivat opera de distrugere a bazei economice a Romaniei si a sistemului de protectie sociala ce exista in Romania.
Cu foarte mult tupeu si nerusinare, Basescu a acuzat opozitia de "comunism", desi el si partidul lui, la fel ca si PSD-ul, provin tot din FSN, iar FSN-ul provine din linia a doua a Partidului Comunist Roman, formata din bisnitarii, oportunistii si lichelele din acel partid. Toata retorica sustinatorilor lui Basescu s-a axat pe acuzatiile de comunism aduse USL-ului, ignorandu-se complet faptul ca opozitia fata de regimul lui Basescu a fost initiata de sindicate, iara nu de PSD. PSD-ul a luat act de ceea ce se intampla in strada si a decis ca ar putea sa profite de situatie, insa asa cum am spus, opozitia fata de Basescu era a poporului roman sufocat de biruri si nedreptati si satul sa fie umilit de catre gasca portocalie.
Cine a pierdut la acest referendum? Perdantii pe termen scurt au fost cetatenii romani, ei realizand cu aceasta ocazie ca nu traiesc intr-o tara democrata si suverana, ci intr-o colonie bananiera unde nu conteaza absolut deloc ce vor sclavii, ci doar ce dicteaza stapanii.
Pe termen lung insa cred ca va pierde intreaga clasa politica, atat PDL-ul cat si PSD-ul, pentru ca oamenii au inceput sa realizeze ca Romania post-decembrista este tot o dictatura,insa una mai bine ambalata de echipa de marketing si publicitate.
Astept cu nerabdare sa vad evolutia viitoare a lucrurilor, personal nu cred ca va urma o "primavara araba" in Romania, insa cred ca vor urma schimbari majore si profunde, neasteptate si inca nebanuite de nimeni.
Imi exprim increderea in puterea noastra a romanilor de a lupta si a rezista contra raului, indiferent cat de perfid ar fi, si in capacitatea noastra de a renaste din propria cenusa.
Tuesday, August 21, 2012
Intrebare fara raspuns- numarul real al romanilor cu drept de vot
Cu ocazia referendumului pentru demiterea lui Basescu, am aflat cu totii ca autoritatile refuza sa faca public numarul real al cetatenilor romani. Un lucru si mai stupefiant, aflat de jurnalistii de la Cotidianul, este ca dupa 1992, desi populatia Romaniei a scazut dramatic, totusi pe listele electorale a crescut cu 2 milioane numarul romanilor cu drept de vot !!! Deci, dupa 1992, in Romania pe listele electorale au fost inclusi si Stefan cel Mare, Decebal, Burebista !!!
Dupa 1990 natalitate a scazut in mod constant,ajungandu-se sa avem mai multe persoane decedate anual decat persoane nascute. Asta inseamna ca din 1990 si pana in prezent Romania a avut un spor natural negativ. S-a adaugat si emigratia masiva, cel putin 2-3 milioane de romani plecand definitiv din tara dupa 2007. Cu toate acestea, politicienii au crescut in mod constant numarul de "alegatori" de pe listele electorale, pentru a avea suficient spatiu de manevra si de fraudare. Una din consecinte este ca desi ni se spunea tot timpul ca la alegeri merg un numar mic de oameni, de fapt la alegeri mergea un procent mult mai mare din populatia reala a Romaniei. La fel ca si la referendumul actual, cand se constesta faptul ca au mers la vot 50% dintre romani, desi dupa calculele mele personale, procentul a fost undeva in jurul a 70% dintre cetatenii romani cu drept de vot, aflati pe teritoriul Romaniei la data alegerilor.
Astept cu mare nerabdare ca intreaga clasa politica din Romania sa fie aruncata la cosul de gunoi al istoriei:
http://www.cotidianul.ro/basescu-nu-are-scapare-maximum-163-milioane-de-romani-pot-fi-pe-listele-permanente-191857/
În atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale
Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele permanente
Acasă » Investigatii
Cotidianul.ro a efectuat calcule după cifre oficiale actualizate ale INS şi a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanţi. Mai mult ca sigur însă, pe listele electorale permanente s-ar putea să fie şi cu cel puţin 100 sau 200.000 mai puţin alegători, faţă de cei calculaţi de noi.
Calcule extrem de simple
Problema numărului de alegători cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva într-un fel simplu, dacă se analizau, „bob cu bob” rapoartele INS privind „mişcarea populaţiei” începând cu luna iulie 2009. Menţionăm că redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar în baza cifrelor oficiale. Rezultatul obţinut este unul care, cu siguranţă va fi infirmat de operaţiunile efectuate în teren de autorităţi în aceste zile, în sensul că numărul votanţilor va fi şi mai mic. Dar şi conform calculelor Cotidianul.ro, rezultă un număr de alegători pe listele electorale permanente care asigură un cvorum care să valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentăm în continuare, nu am făcut decât adunări şi scăderi, faţă de date oficiale ale INS, adică baza maximală de la recensământ.
Maxim 16.334.337 de alegători pe listele electorale permanente
La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensământului INS (am adăugat şi acele 900.000 de persoane plecate pe perioadă îndelungată, şi cele temporar prezente, şi cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat că în România erau înregistraţi 20.254.866 de locutori. În perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 în România s-au născut 125.100 de copii vii. Adunăm la numărul de locuitori găsiţi la 1 noiembrie 2011 şi rezultă: 20.379.966 de locuitori. În acelaşi timp, în perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetăţeni. Scădem numărul celor decedaţi şi rămân 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest număr trebuie însă să scădem pe cei care nu au împlinit 18 ani. Avem următoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu vârsta între 0 şi 14 ani erau în număr de 3.245.775. (aceştia au acum între 3 şi 17 ani – n.a.). Între 1 iulie 2009 şi 30 iunie 2012, conform INS s-au născut 620.951 de copii vii. Adunând copii care aveau până în 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei născuţi în ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fără drept de vot. Îi scădem din locuitorii număraţi anterior, şi ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012.
Vor fi şi mai puţini pe listele permanente
Precizăm că pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie să se regăsească „în extremis”, maxim 16.918.104 cetăţeni cu drept de vot. Dar, atenţie, faţă de calculele noastre (repetăm, făcute numai în baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente să fie şi mai puţin alegători decât cei 16,3 milioane găsiţi de noi. Aceasta pentru că statisticile INS nu cuprind cetăţenii condamnaţi definitiv, nebunii, precum şi alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estimăn, faţă de calculele noastre încă o scădere de 100 – 200.000, dacă nu mai multe persoane.
În ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate
Începând cu alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992, avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte listele electorale permanente:
1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidenţiale)
1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidenţiale)
2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidenţiale)
2003 – 17.842.103 (referendum constituţie)*
2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidenţiale)
2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Băsescu)
2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)**
2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)**
2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare)
2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare)
2009 – 18.293.277 (alegeri prezidenţiale I)
2009 – 18.303.224 (alegeri prezidenţiale II)
2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Băsescu)
După cum se poate observa, deşi de la an, la an, numărul populaţiei scădea – pe cale naturală sau din cauza migraţiei – numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente creştea. Chiar dacă au mai existat câte-o scăderem aceasta este nesemnificativă. Ceea ce este interesant este faptul că se înregistrează creşteri începând cu anul 2007, deşi după intrarea în UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odată cu obţinerea de către români a calităţii de cetăţean european. Se pune întrebarea: de ce numărul de alegători de pe listele electorale permanente, în loc să scadă, a crescut? Răspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele să nu fie actualizate. Este vorba atît de interese locale (ca să nu scadă numărul de consilieri judeţeni şi locali, ca să nu scadă bugetul primăriilor, consiliilor judeţene) cât şi de interese de partid la nivel naţional. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de menţinerea unei „rezerve” de votanţi fantomă, care să-şi exercite „votul”. Nu excludem nici factorul neglijenţă sau superficialitatea primarilor care trebuiau să actualizeze an de an listele.
„Perturbarea” cea mai mare se înregistrează – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Băsescu. În mai 2007 avem cu 404.292 mai mulţi alegători pe listele electorale permanente decât la prezidenţialele din 2004. (Din informaţiile pe care le deţinem, listele au fost făcute pe ultima sută de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmaşul său nu a mai urmărit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegători pe listele permanente se înregistrează în 2009, cum altfel, când s-a reales Traian Băsescu. Am avut o creştere de peste 100.000 de alegători pe listele permanente în numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.„Autorii” listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie menţionat că până în 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuţi la cerere şi românii cu domiciliu în străinătate, în localitatea din ţară unde au avut ultimul domiciliu. Începând cu 2004, această prevedere a fost scoasă din legislaţia electorală.
Liste corecte doar în 1992
Apreciem că doar la alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegători), au fost corect făcute. Avem două argumente în acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care „aducea” cu unul de uniune naţională, deci nu exista un interes major pentru alegători fantomă. 2. Recensământul din 2002 ne dă o oglindă reală privind cum trebuia să arate o listă electorală permanentă. Atunci au fost înregistraţi, în categoria populaţiei stabile un număr de 21.680.974 de români. Tot conform recensământului, la data respectivă, populaţia cu vârsta de până în 18 ani – deci cea fără drept de vot – se cifra la 4.847.433. Dacă am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegători. Un număr ceva mai rezonabil de alegători, apropiat de cel din 1992 în condiţiile în care deja aveam un minus de populaţie de aproape un milion de cetăţeni, faţă de recensământul din 1992. Dar, deja se intrase în era lui 17 milioane: 17,7 milioane în 2000, 17,9 în 2004.
Accesări:
Lucian Gheorghiu
Publicat Luni, 20 august 2012
Dupa 1990 natalitate a scazut in mod constant,ajungandu-se sa avem mai multe persoane decedate anual decat persoane nascute. Asta inseamna ca din 1990 si pana in prezent Romania a avut un spor natural negativ. S-a adaugat si emigratia masiva, cel putin 2-3 milioane de romani plecand definitiv din tara dupa 2007. Cu toate acestea, politicienii au crescut in mod constant numarul de "alegatori" de pe listele electorale, pentru a avea suficient spatiu de manevra si de fraudare. Una din consecinte este ca desi ni se spunea tot timpul ca la alegeri merg un numar mic de oameni, de fapt la alegeri mergea un procent mult mai mare din populatia reala a Romaniei. La fel ca si la referendumul actual, cand se constesta faptul ca au mers la vot 50% dintre romani, desi dupa calculele mele personale, procentul a fost undeva in jurul a 70% dintre cetatenii romani cu drept de vot, aflati pe teritoriul Romaniei la data alegerilor.
Astept cu mare nerabdare ca intreaga clasa politica din Romania sa fie aruncata la cosul de gunoi al istoriei:
http://www.cotidianul.ro/basescu-nu-are-scapare-maximum-163-milioane-de-romani-pot-fi-pe-listele-permanente-191857/
În atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale
Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele permanente
Acasă » Investigatii
Cotidianul.ro a efectuat calcule după cifre oficiale actualizate ale INS şi a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanţi. Mai mult ca sigur însă, pe listele electorale permanente s-ar putea să fie şi cu cel puţin 100 sau 200.000 mai puţin alegători, faţă de cei calculaţi de noi.
Calcule extrem de simple
Problema numărului de alegători cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva într-un fel simplu, dacă se analizau, „bob cu bob” rapoartele INS privind „mişcarea populaţiei” începând cu luna iulie 2009. Menţionăm că redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar în baza cifrelor oficiale. Rezultatul obţinut este unul care, cu siguranţă va fi infirmat de operaţiunile efectuate în teren de autorităţi în aceste zile, în sensul că numărul votanţilor va fi şi mai mic. Dar şi conform calculelor Cotidianul.ro, rezultă un număr de alegători pe listele electorale permanente care asigură un cvorum care să valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentăm în continuare, nu am făcut decât adunări şi scăderi, faţă de date oficiale ale INS, adică baza maximală de la recensământ.
Maxim 16.334.337 de alegători pe listele electorale permanente
La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensământului INS (am adăugat şi acele 900.000 de persoane plecate pe perioadă îndelungată, şi cele temporar prezente, şi cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat că în România erau înregistraţi 20.254.866 de locutori. În perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 în România s-au născut 125.100 de copii vii. Adunăm la numărul de locuitori găsiţi la 1 noiembrie 2011 şi rezultă: 20.379.966 de locuitori. În acelaşi timp, în perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetăţeni. Scădem numărul celor decedaţi şi rămân 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest număr trebuie însă să scădem pe cei care nu au împlinit 18 ani. Avem următoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu vârsta între 0 şi 14 ani erau în număr de 3.245.775. (aceştia au acum între 3 şi 17 ani – n.a.). Între 1 iulie 2009 şi 30 iunie 2012, conform INS s-au născut 620.951 de copii vii. Adunând copii care aveau până în 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei născuţi în ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fără drept de vot. Îi scădem din locuitorii număraţi anterior, şi ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012.
Vor fi şi mai puţini pe listele permanente
Precizăm că pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie să se regăsească „în extremis”, maxim 16.918.104 cetăţeni cu drept de vot. Dar, atenţie, faţă de calculele noastre (repetăm, făcute numai în baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente să fie şi mai puţin alegători decât cei 16,3 milioane găsiţi de noi. Aceasta pentru că statisticile INS nu cuprind cetăţenii condamnaţi definitiv, nebunii, precum şi alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estimăn, faţă de calculele noastre încă o scădere de 100 – 200.000, dacă nu mai multe persoane.
În ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate
Începând cu alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992, avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte listele electorale permanente:
1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidenţiale)
1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidenţiale)
2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidenţiale)
2003 – 17.842.103 (referendum constituţie)*
2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidenţiale)
2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Băsescu)
2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)**
2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)**
2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare)
2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare)
2009 – 18.293.277 (alegeri prezidenţiale I)
2009 – 18.303.224 (alegeri prezidenţiale II)
2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Băsescu)
După cum se poate observa, deşi de la an, la an, numărul populaţiei scădea – pe cale naturală sau din cauza migraţiei – numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente creştea. Chiar dacă au mai existat câte-o scăderem aceasta este nesemnificativă. Ceea ce este interesant este faptul că se înregistrează creşteri începând cu anul 2007, deşi după intrarea în UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odată cu obţinerea de către români a calităţii de cetăţean european. Se pune întrebarea: de ce numărul de alegători de pe listele electorale permanente, în loc să scadă, a crescut? Răspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele să nu fie actualizate. Este vorba atît de interese locale (ca să nu scadă numărul de consilieri judeţeni şi locali, ca să nu scadă bugetul primăriilor, consiliilor judeţene) cât şi de interese de partid la nivel naţional. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de menţinerea unei „rezerve” de votanţi fantomă, care să-şi exercite „votul”. Nu excludem nici factorul neglijenţă sau superficialitatea primarilor care trebuiau să actualizeze an de an listele.
„Perturbarea” cea mai mare se înregistrează – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Băsescu. În mai 2007 avem cu 404.292 mai mulţi alegători pe listele electorale permanente decât la prezidenţialele din 2004. (Din informaţiile pe care le deţinem, listele au fost făcute pe ultima sută de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmaşul său nu a mai urmărit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegători pe listele permanente se înregistrează în 2009, cum altfel, când s-a reales Traian Băsescu. Am avut o creştere de peste 100.000 de alegători pe listele permanente în numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.„Autorii” listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie menţionat că până în 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuţi la cerere şi românii cu domiciliu în străinătate, în localitatea din ţară unde au avut ultimul domiciliu. Începând cu 2004, această prevedere a fost scoasă din legislaţia electorală.
Liste corecte doar în 1992
Apreciem că doar la alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegători), au fost corect făcute. Avem două argumente în acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care „aducea” cu unul de uniune naţională, deci nu exista un interes major pentru alegători fantomă. 2. Recensământul din 2002 ne dă o oglindă reală privind cum trebuia să arate o listă electorală permanentă. Atunci au fost înregistraţi, în categoria populaţiei stabile un număr de 21.680.974 de români. Tot conform recensământului, la data respectivă, populaţia cu vârsta de până în 18 ani – deci cea fără drept de vot – se cifra la 4.847.433. Dacă am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegători. Un număr ceva mai rezonabil de alegători, apropiat de cel din 1992 în condiţiile în care deja aveam un minus de populaţie de aproape un milion de cetăţeni, faţă de recensământul din 1992. Dar, deja se intrase în era lui 17 milioane: 17,7 milioane în 2000, 17,9 în 2004.
Accesări:
Lucian Gheorghiu
Publicat Luni, 20 august 2012
Thursday, August 9, 2012
Subscribe to:
Posts (Atom)
